Articol semnat de Valentin Barna, președintele Asociației Tineri Pentru Unu și coordonator al Departamentului de Politici Publice și Watchdog, și Ana Maria Popa, coordonatoare a Departamentului Socio-Cultural
Asociația Tineri Pentru Unu își desfășoară activitatea în Sectorul 1, însă nu am considerat niciodată că responsabilitatea noastră civică se oprește la limitele sectorului. Suntem o organizație formată în mare parte din tineri și credem că implicarea într-o comunitate înseamnă și să fim atenți la ceea ce se întâmplă în societatea în care trăim. Justiția, statul de drept și lupta împotriva corupției sunt teme care ne privesc direct, chiar dacă efectele lor nu se văd întotdeauna imediat în viața de zi cu zi.
În decembrie 2025, publicarea documentarului „Justiție capturată”, realizat de Recorder, a generat o dezbatere publică amplă și a adus în atenție o serie de mărturii și situații privind funcționarea sistemului judiciar. Pentru noi, documentarul a ridicat întrebări serioase cu privire la independența justiției, la modul în care sunt gestionate anumite dosare și la capacitatea instituțiilor statului de a răspunde unor probleme care, dacă sunt reale, afectează direct încrederea cetățenilor în statul de drept.
Am urmărit aceste informații și reacțiile care au urmat, iar în cadrul Departamentului de Politici Publice și Watchdog am considerat că nu putem rămâne spectatori. Am ales să ne asumăm public o poziție și să participăm la protestele organizate în acea perioadă. Mai mulți membri și simpatizanți ai Asociației Tineri Pentru Unu au fost prezenți la manifestații, inclusiv la marșul din 14 decembrie 2025, la care au participat mii de persoane.
Pentru noi, participarea nu a reprezentat susținerea unui partid politic și nici o acțiune îndreptată împotriva unei anumite persoane. Am mers pentru un principiu pe care îl considerăm fundamental: justiția trebuie să fie independentă, iar atunci când apar acuzații sau indicii serioase privind funcționarea ei, acestea trebuie analizate și clarificate de instituțiile competente.
Am avut și un mesaj direct pentru autorități. Am cerut intervenții pentru corectarea problemelor semnalate și pentru consolidarea independenței justiției, în acord cu standardele europene, cu recomandările Comisiei de la Veneția și cu cadrul constituțional al României. Am transmis aceste mesaje inclusiv prin intervenții publice și interviuri acordate în timpul protestelor, adresându-ne atât autorităților centrale, cât și președintelui României, Nicușor Dan.
Pentru mulți dintre colegii noștri, participarea la aceste proteste a fost prima experiență de acest fel. Au fost tineri care au ieșit în stradă pentru prima dată pentru a spune public că sunt nemulțumiți de o situație pe care o consideră importantă. Pentru ei, a fost și o lecție practică despre democrație: faptul că cetățeanul nu este doar cel care votează o dată la câțiva ani, ci și cel care poate participa, protesta pașnic, pune întrebări și cere instituțiilor să dea explicații.
Nu considerăm însă că protestele au rezolvat problemele care au stat la baza lor. Din perspectiva noastră, nu am văzut ulterior schimbările de fond pe care ni le-am fi dorit. În continuare au existat situații în care dosare importante au fost închise ca urmare a împlinirii termenelor de prescripție, iar sentimentul că anumite probleme structurale ale justiției nu au primit încă un răspuns suficient de clar rămâne prezent.
Acest lucru nu înseamnă că ieșirea oamenilor în stradă a fost inutilă.
O societate democratică are nevoie de cetățeni care sunt dispuși să reacționeze atunci când consideră că o problemă importantă este ignorată. Protestul pașnic este unul dintre instrumentele prin care societatea civilă poate transmite un mesaj către instituțiile statului. El nu înlocuiește Parlamentul, instanțele sau celelalte autorități competente, însă poate crea presiunea publică necesară pentru ca anumite probleme să nu fie trecute cu vederea.
Pentru noi, această experiență a fost și o confirmare a rolului pe care vrem să îl avem ca organizație de tineret. Nu vrem să ne limităm activitatea la problemele administrative ale Sectorului 1, deși acestea reprezintă o parte importantă a muncii noastre. Vrem ca membrii și simpatizanții Asociației Tineri Pentru Unu să înțeleagă și să participe la problemele care țin de funcționarea întregii societăți.
Justiția este una dintre ele.
Nu ne propunem să ne substituim instituțiilor statului și nici să judecăm noi situații care trebuie analizate de procurori, judecători sau alte autorități competente. Rolul nostru este unul civic: să fim atenți la ceea ce se întâmplă, să ne informăm, să punem întrebări și să ne exprimăm atunci când considerăm că există probleme care merită discutate public.
Poate că aceasta este una dintre cele mai importante lecții pe care le-am luat din acea perioadă. Participarea civică nu garantează că o problemă va fi rezolvată imediat. Uneori, nici măcar nu produce schimbarea pe care o așteptăm. Totuși, absența participării garantează că alții vor lua deciziile în locul nostru.
Pentru o organizație formată în mare parte din tineri, credem că acesta este un mesaj important. Dacă vrem să avem o societate în care instituțiile funcționează corect, trebuie să fim dispuși să le urmărim activitatea și să reacționăm atunci când considerăm că este nevoie.
Am ales să fim în stradă în decembrie 2025 pentru că am considerat că era momentul să spunem public acest lucru, iar statul de drept trebuie apărat prin participare, în timp ce independența justiției trebuie să rămână o preocupare permanentă a societății.
Pentru noi, protestele din acea perioadă au fost, înainte de toate, un exercițiu democratic. Unul imperfect, fără rezultate imediate și fără garanția că lucrurile se vor schimba peste noapte, însă necesar pentru o generație care trebuie să învețe să nu privească problemele societății ca pe ceva ce trebuie rezolvat întotdeauna de altcineva.