Redactat de Valentin Barna, coordonatorul Departamentului de Politici Publice și Watchdog al Asociației Tineri Pentru Unu
În urmă cu aproximativ două luni am solicitat Primăriei Sectorului 1 organizarea unei dezbateri publice dedicate cartierului Pajura. Inițiativa a pornit la 18 iunie, în urma unor discuții informale pe care le-am avut cu primarul Sectorului 1 și cu mai mulți consilieri locali.
La acel moment, principalul subiect pe care doream să îl aducem în atenția comunității era situația clădirii de pe strada Pajurei nr. 13, respectiv a sălii de karate și intenția de demolare a acesteia. Însă, în perioada care a urmat, am constatat că în cartier urmau să aibă loc mai multe intervenții și proiecte importante: Școala Gimnazială nr. 178 urma să intre în reabilitare, creșa de pe Pajurei nr. 15 trebuia să fie dată în funcțiune, iar Parcul C9 urma, la rândul său, să intre într-un proces de reabilitare.
Problema nu era existența acestor proiecte. Dimpotrivă, multe dintre ele sunt necesare și așteptate de comunitate. Problema era lipsa unei comunicări publice suficiente cu locuitorii cartierului, în condițiile în care deciziile administrative urmau să producă efecte directe asupra vieții lor de zi cu zi.
Din acest motiv, am considerat că era necesar un spațiu în care administrația, locuitorii, specialiștii și societatea civilă să poată discuta direct.
Inițial, ne-am dorit ca dezbaterea să aibă loc chiar în cartier, fie la Școala 178, fie la Liceul Teoretic „Constantin Brâncoveanu”. În urma discuțiilor cu administrația, am agreat ca întâlnirea să se desfășoare în Sala Mare de Consiliu a Primăriei Sectorului 1, într-un cadru deschis tuturor celor interesați.
Între timp, începând din luna iunie, au apărut însă noi intervenții asupra spațiilor verzi din Pajura, iar subiectul gardurilor vii a devenit rapid una dintre cele mai importante preocupări ale comunității.
Pajura este unul dintre cartierele cu o identitate verde puternică din București. Gardurile vii reprezintă o parte importantă din această identitate, fiind prezente pe distanțe foarte mari în interiorul cartierului. Intervențiile asupra acestora au generat îngrijorare și nemulțumire în rândul locuitorilor, cu atât mai mult cu cât oamenii nu au avut, înaintea lucrărilor, un cadru suficient de clar în care să afle ce urma să se întâmple și de ce.
Este important de precizat că intervenții asupra gardurilor vii existaseră și anterior, inclusiv în anul precedent. Însă amploarea intervențiilor începute în luna iunie și apariția unor alei sau modificări ale unor spații verzi au făcut ca problema să capete o dimensiune mult mai mare în comunitate.
În acest context, am decis ca situația gardurilor vii să devină unul dintre principalele subiecte ale dezbaterii. Nu am făcut acest lucru pentru a transforma întâlnirea într-un conflict politic, ci pentru că aceasta devenise, în acel moment, una dintre cele mai importante probleme ridicate de locuitorii cartierului.
Pe 22 iulie 2026, dezbaterea a avut loc în Sala de Consiliu a Primăriei Sectorului 1, peste 40 de persoane au participat la întâlnire: locuitori ai cartierului, oameni direct afectați de proiectele discutate, reprezentanți ai administrației publice, specialiști, reprezentanți ai societății civile, presă și consilieri locali. Au fost prezenți inclusiv primarul Sectorului 1 și fosta primăriță a Sectorului 1, alături de consilieri locali din opoziție. Dincolo de diferențele politice, întâlnirea a oferit un cadru în care persoane aflate în poziții politice diferite au putut discuta civilizat despre problemele concrete ale cartierului. Dezbaterea a durat mai bine de trei ore și jumătate și a acoperit mai multe subiecte.
O parte consistentă a discuției a fost dedicată gardurilor vii și modului în care au fost realizate intervențiile asupra spațiilor verzi din Pajura. Am discutat despre necesitatea unei comunicări mai bune cu locuitorii, despre intervențiile efectuate și despre perspectiva administrației asupra modului în care trebuie gestionate aceste spații.
Un alt subiect important a fost clădirea de pe strada Pajurei nr. 13. Primăria Sectorului 1 a prezentat situația imobilului și conceptele avute în vedere pentru intervenție. La dezbatere a fost prezent inclusiv specialistul care a realizat expertiza tehnică a clădirii, ceea ce a permis ca discuția să depășească nivelul unor simple afirmații și să fie purtată direct cu unul dintre oamenii implicați în analiza tehnică a imobilului.
În cadrul discuției s-a clarificat, de asemenea, faptul că demolarea nu trebuie privită neapărat ca singura variantă posibilă și că pot exista și alte soluții pentru intervenția asupra imobilului. Pentru noi, tocmai această posibilitate de a discuta alternative a fost una dintre valorile unei asemenea dezbateri.
Au fost prezentate și randări pentru viitoarea Piață Pajura, oferind comunității posibilitatea de a vedea mai concret direcția în care administrația intenționează să dezvolte această zonă.
Un alt punct important a fost reabilitarea Școlii 178. Aici am avut un motiv suplimentar de satisfacție. În cadrul dezbaterii organizate în cartierul Pajura în luna octombrie a anului trecut, Asociația Tineri Pentru Unu a participat alături de Urbanize Hub la procesul de consultare privind viitorul școlii. Recomandările formulate atunci de noi și de ceilalți participanți din comunitate au fost luate în considerare, iar conceptul prezentat ulterior de Urbanize Hub a fost în acord cu ceea ce fusese exprimat în cadrul consultării.
Considerăm acest lucru un exemplu concret al faptului că participarea cetățenilor poate avea valoare atunci când este tratată ca un proces real, nu doar ca o formalitate.
Pentru noi, această dezbatere a avut însă o semnificație care depășește fiecare dintre proiectele discutate; asociația noastră este o organizație foarte tânără, construită în special în jurul unor tineri, studenți și elevi. Faptul că, la inițiativa noastră, peste 40 de persoane provenind din medii atât de diferite au ajuns să stea la aceeași masă și să discute timp de mai bine de trei ore și jumătate despre viitorul cartierului Pajura reprezintă, în sine, un lucru important pentru noi.
Nu am încercat să construim o întâlnire în care toată lumea să fie de acord cu noi, ci am încercat să construim o întâlnire în care oamenii să poată vorbi. Iar acest lucru s-a întâmplat.
Au fost în aceeași sală locuitori și reprezentanți ai administrației, specialiști și societate civilă, presă și consilieri locali, oameni aflați la putere și oameni aflați în opoziție. Au existat opinii diferite, întrebări dificile și momente în care pozițiile au fost divergente. Dar a existat dialog.
Inclusiv după încheierea dezbaterii, dialogul a continuat într-un mod civilizat, iar primarul în funcție și fosta primăriță au avut o discuție face to face, fără scandal și fără ca diferențele politice să împiedice comunicarea.
Democrația locală nu înseamnă doar votul o dată la patru ani. Înseamnă și capacitatea unei comunități de a pune întrebări, de a cere explicații, de a critica atunci când consideră că ceva este greșit, dar și de a asculta răspunsurile administrației; înseamnă ca administrația să fie dispusă să explice, înseamnă ca societatea civilă să fie dispusă să participe.
Și, mai ales, înseamnă ca oameni care nu gândesc la fel să poată rămâne în aceeași încăpere suficient de mult timp pentru a încerca să găsească soluții.
Pentru Asociația Tineri Pentru Unu, acesta a fost sensul acestei dezbateri. Nu considerăm că simplul fapt că am organizat-o rezolvă problemele cartierului. Problemele concrete trebuie urmărite în continuare, iar angajamentele și deciziile administrației trebuie monitorizate, dar credem că primul pas către o administrație mai apropiată de cetățeni este ca oamenii să aibă unde să vorbească.
Iar pe 22 iulie, la Primăria Sectorului 1, am reușit să creăm acel spațiu.