Articol semnat de Valentin Barna, președintele Asociației Tineri Pentru Unu și coordonator al Departamentului de Politici Publice și Watchdog, și Ana Maria Popa, coordonatoare a Departamentului Sociocultural
În cadrul Asociației Tineri Pentru Unu, monitorizarea activității Consiliului Local al Sectorului 1 a devenit o parte importantă a activității noastre. Înaintea fiecărei ședințe, citim proiectele aflate pe ordinea de zi și încercăm să identificăm acele prevederi care pot ridica probleme pentru comunitate sau care pot fi îmbunătățite. Nu facem acest lucru pentru a ne opune administrației cu orice preț, ci pentru că societatea civilă trebuie să fie atentă la modul în care sunt construite și adoptate deciziile publice.
Așa am ajuns și la proiectul privind înființarea Consiliului Local al Tinerilor din Sectorul 1.
Cu aproximativ 72 de ore înaintea ședinței Consiliului Local din 26 februarie 2026, am identificat proiectul în convocator. La prima vedere, denumirea și obiectivul general erau greu de contestat. Crearea unui mecanism prin care tinerii să poată participa la viața administrației locale este o idee pe care o susținem. O analiză atentă a formei inițiale a proiectului ne-a arătat însă că existau mai multe aspecte care necesitau clarificări și modificări.
Primul lucru care ne-a ridicat semne de întrebare a fost modul în care era gândită reprezentarea tinerilor. În forma inițială, accesul în Consiliul Local al Tinerilor era legat de frecventarea unei unități de învățământ din Sectorul 1. Problema este că foarte mulți tineri care locuiesc în Sectorul 1, în special elevi de liceu, studiază în alte sectoare ale Bucureștiului. O asemenea condiție risca să excludă tocmai o parte dintre tinerii pe care structura își propunea să îi reprezinte.
Pentru noi, criteriul corect trebuia să fie legătura tânărului cu comunitatea Sectorului 1, nu adresa instituției de învățământ pe care o frecventează. Dacă un tânăr locuiește în Sectorul 1, participă la viața comunității și este afectat de deciziile administrației de aici, faptul că merge la liceu într-un alt sector nu ar trebui să îl împiedice să participe la un mecanism creat pentru tinerii din Sectorul 1.
A doua problemă importantă a fost legată de bani și de transparența financiară.
Forma inițială a proiectului prevedea alocarea unei sume considerabile pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Local al Tinerilor, fără ca destinația concretă a banilor și mecanismele prin care aceștia urmau să fie utilizați să fie suficient de clar fundamentate.
Nu am contestat necesitatea ca un asemenea mecanism să aibă resurse pentru a funcționa. Din perspectiva Departamentului de Politici Publice și Watchdog, problema era lipsa unei justificări suficient de clare pentru alocarea unei sume importante de bani publici. Atunci când vorbim despre resurse provenite din bugetul local, trebuie să știm pentru ce sunt folosite, cine răspunde de utilizarea lor și prin ce mecanisme poate fi verificată cheltuirea acestora.
Am considerat necesară eliminarea prevederii privind alocarea inițială a acestei sume și stabilirea ulterioară a necesarului financiar pe baza unor documentații și estimări concrete. În acest fel, finanțarea poate exista, dar trebuie să fie legată de nevoi reale și de un mecanism transparent de utilizare a banului public.
Un al treilea aspect asupra căruia am insistat a fost modul în care urma să fie construit regulamentul de organizare și funcționare. Nu ni s-a părut suficient ca administrația să creeze structura și apoi să stabilească singură toate regulile după care aceasta va funcționa. Dacă vorbim despre participarea tinerilor la viața administrației, atunci tinerii și organizațiile care lucrează în acest domeniu trebuie să aibă un cuvânt de spus încă din etapa de construire a mecanismului.
Mai exista și o problemă de principiu pe care am considerat-o esențială: Consiliul Local al Tinerilor nu trebuie să ajungă să înlocuiască societatea civilă.
Sectorul 1 are deja organizații de tineret, asociații, grupuri civice și oameni care lucrează de ani de zile cu și pentru tineri. Un nou mecanism de participare creat de administrație trebuie să completeze acest ecosistem, nu să îl substituie. Un consiliu consultativ al tinerilor poate reprezenta o voce importantă, însă nu poate fi singura voce legitimă a tinerilor din sector.
Din acest motiv, am considerat că proiectul trebuie construit într-un mod care să permită existența mai multor forme de participare și să păstreze un rol real pentru societatea civilă.
După ce am identificat aceste probleme, am început să discutăm cu reprezentanți ai mai multor partide din Consiliul Local. În orele de dinaintea ședinței, inclusiv până târziu în noapte, am explicat observațiile noastre și am discutat variante de amendamente. Nu am mers în fața Consiliului Local cu ideea de a bloca proiectul. Am mers cu intenția de a-l corecta.
A doua zi, pe 26 februarie, am fost prezenți în sala de ședințe în număr de 12 persoane, membri și simpatizanți ai Asociației Tineri Pentru Unu, elevi, studenți și tineri interesați direct de modul în care administrația ia decizii.
Am luat cuvântul în cadrul ședinței și am prezentat problemele pe care le identificasem. Ulterior, discuțiile au continuat direct cu primarul Sectorului 1 și cu reprezentanții tuturor grupurilor politice din Consiliul Local. A existat o anumită rezistență, în special din partea celor care contribuiseră la redactarea formei inițiale a proiectului. În același timp, am apreciat faptul că a existat deschidere pentru corectarea unor prevederi.
În cele din urmă, amendamentele discutate au fost aprobate de Consiliul Local, iar proiectul a trecut într-o formă îmbunătățită.
Pentru noi, acesta a fost primul moment în care am intervenit direct în procesul decizional al Consiliului Local al Sectorului 1 și a reprezentat un adevărat punct de verificare pentru ceea ce încercăm să construim prin Asociația Tineri Pentru Unu. Am aflat că putem să identificăm o problemă, să o documentăm, să discutăm cu reprezentanții administrației și să contribuim efectiv la modificarea unui proiect înainte ca acesta să devină realitate.
Experiența ne-a arătat și ceva ce considerăm important să spunem deschis: administrația nu trebuie privită automat ca un adversar.
Există, evident, situații în care trebuie să criticăm deciziile administrației și să semnalăm derapajele. Acesta este unul dintre motivele pentru care există Departamentul de Politici Publice și Watchdog. În același timp, nu credem că orice proiect venit din partea administrației este greșit doar pentru că vine din partea administrației.
În cazul Consiliului Local al Tinerilor, am pornit de la o idee pe care o considerăm bună. Am identificat probleme în forma inițială, le-am prezentat argumentat și am negociat modificările necesare. Am apreciat faptul că, în ciuda unor momente de rezistență, reprezentanții administrației și consilierii locali au fost dispuși să discute și să accepte o parte dintre propunerile noastre.
Această experiență ne-a schimbat într-o anumită măsură și perspectiva asupra relației dintre societatea civilă și administrație. Uneori, anumite probleme dintr-un proiect nu sunt rezultatul unei intenții ascunse, ci al faptului că oamenii care au redactat documentul nu au avut acces la toate perspectivele relevante. Tocmai aici poate interveni societatea civilă.
Un proiect poate fi îmbunătățit atunci când există oameni care îl citesc cu atenție, pun întrebări și vin cu soluții.
Pentru noi, aceasta este diferența dintre a critica administrația din exterior și a face watchdog în mod real.
Nu vrem doar să spunem că ceva este greșit. Vrem să explicăm de ce este greșit, să propunem o variantă mai bună și să urmărim dacă acea variantă poate fi pusă în practică.
Astăzi, Consiliul Local al Tinerilor este în etapa de implementare. Regulamentul său de organizare și funcționare a fost elaborat într-o formă pe care o considerăm mult mai apropiată de ceea ce ne-am dorit, iar înscrierile pentru tinerii interesați sunt în desfășurare.
Din acest motiv, îi încurajăm pe tinerii din Sectorul 1 să ia în considerare înscrierea în acest program. Pentru un elev sau un student, participarea la Consiliul Local al Tinerilor poate fi o oportunitate foarte bună de a înțelege cum funcționează administrația publică, cum se construiește o decizie și cum poate fi influențată aceasta prin argumente și participare civică.
Este, până la urmă, un exercițiu de democrație.
Iar dacă această structură va reuși să rămână reprezentativă, transparentă și independentă politic, poate deveni un instrument util pentru Sectorul 1.
Pentru Asociația Tineri Pentru Unu, intervenția din 26 februarie a fost mai mult decât o acțiune punctuală. A fost prima noastră intervenție directă în Consiliul Local și primul test important pentru modul în care vrem să funcționăm ca organizație.
Înainte de acel moment, eram, pentru unii, doar „niște puști” care au apărut în spațiul public și care vor să facă lucruri în cartierul lor. După acea ședință, am înțeles că putem fi mult mai mult decât atât: o organizație care citește documentele administrației, identifică problemele, discută cu decidenții și negociază în mod direct modificări atunci când consideră că interesul tinerilor o cere.
Nu pretindem că vom avea întotdeauna dreptate. Tocmai de aceea discutăm.
Nu vrem să fim o organizație care spune „nu” din reflex. Vrem să fim una care poate spune „aici este problema, acestea sunt argumentele și aceasta este soluția pe care o propunem”.
Experiența Consiliului Local al Tinerilor ne-a arătat că acest mod de lucru poate funcționa.
Și ne-a confirmat că, atunci când societatea civilă este atentă, documentată și dispusă să stea la masa negocierii, poate avea un rol real în procesul de elaborare a politicilor publice.
Pentru noi, acesta este începutul.