Redactat de Valentin Barna, coordonatorul Departamentului de Politici Publice și Watchdog - 20 august 2026
Avem confirmarea oficială a unui rezultat important al dezbaterii publice organizate de Asociația Tineri Pentru Unu împreună cu Primăria Sectorului 1: intervențiile asupra spațiilor verzi din Cartierul Pajura nu vor mai fi extinse în zone noi. Printr-un document transmis la 19 august 2026, Direcția de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului Sector 1 precizează că, în urma dialogului dintre administrație și locuitorii Cartierului Pajura din 22 iulie, lucrările se vor concentra asupra suprafețelor pe care s-a intervenit deja, urmând ca acestea să fie finalizate și aduse la forma prevăzută în proiect. Același document precizează că rezultatele intervențiilor vor fi evaluate în timp, după perioada de acomodare și dezvoltare a plantelor, iar consultările cu comunitatea vor continua.
Pentru noi, această confirmare reprezintă o realizare importantă. Este rezultatul unui demers civic început înainte ca situația gardurilor vii să devină un subiect de amploare în comunitate și care a avut ca punct central nevoia de comunicare și consultare între administrație și locuitorii cartierului.
Dezbaterea publică nu a apărut ca reacție de moment la lucrările desfășurate în Pajura. Încă din 18 iunie, în urma unor discuții cu primarul Sectorului 1 și cu mai mulți consilieri locali, am solicitat organizarea unei întâlniri publice în care să fie discutate proiectele importante care urmau să afecteze cartierul. La acel moment, principalul subiect îl reprezenta situația imobilului de pe strada Pajurei nr. 13 și intenția de demolare a acestuia. În perioada următoare, lista problemelor care necesitau o discuție publică s-a extins: Școala 178 urma să intre în reabilitare, creșa de la Pajurei nr. 15 trebuia să fie dată în funcțiune, Parcul C9 urma să intre într-un proces de resistematizare, iar în cartier se desfășurau deja intervenții asupra spațiilor verzi.
Consideram și atunci că existența acestor proiecte nu reprezintă în sine o problemă. Pajura are nevoie de investiții, de infrastructură modernă și de spații publice bine întreținute. Problema pe care am ridicat-o a fost aceea că multe dintre aceste schimbări se produceau fără o comunicare suficientă cu oamenii care locuiesc în cartier și care urmau să suporte în mod direct efectele deciziilor administrației.
În luna iunie, intervențiile asupra spațiilor verzi au devenit tot mai vizibile. Gardurile vii, care reprezintă una dintre caracteristicile importante ale cartierului Pajura, au fost îndepărtate în mai multe zone, iar în anumite locuri au apărut noi alei și modificări ale configurației spațiilor dintre blocuri. Situația a generat reacții din partea locuitorilor și a fost documentată inclusiv de presa locală. Buletin de București a relatat despre nemulțumirile comunității și despre lipsa unei consultări prealabile cu cetățenii, în timp ce administrația a explicat că intervențiile făceau parte dintr-un proiect de reamenajare și diversificare a vegetației. Buletin de București - despre intervențiile asupra spațiilor verzi din Pajura
Pentru noi, această diferență dintre perspectiva administrației și ceea ce oamenii vedeau în jurul lor a făcut și mai necesară organizarea unei dezbateri. Nu am considerat niciodată că modernizarea cartierului trebuie oprită. Am considerat că ea trebuie făcută împreună cu oamenii care locuiesc acolo.
Pe 22 iulie 2026, această discuție a avut loc în Sala de Consiliu a Primăriei Sectorului 1. Peste 40 de persoane au participat la întâlnire: locuitori ai cartierului, persoane direct afectate de proiectele discutate, reprezentanți ai societății civile, presă, specialiști, reprezentanți ai administrației publice și consilieri locali. La dezbatere au fost prezenți primarul Sectorului 1, George Tuță, reprezentanți ai direcțiilor de specialitate și persoane implicate direct în proiectele aflate în discuție.
Timp de mai bine de trei ore și jumătate, au fost prezentate date, imagini din teren și argumente, iar participanții au avut posibilitatea să își exprime punctele de vedere. S-a discutat despre gardurile vii și despre modul în care au fost realizate intervențiile, despre situația imobilului din Pajurei nr. 13, despre proiectul pentru Piața Pajura și despre reabilitarea Școlii 178. A fost prezent inclusiv specialistul care a realizat expertiza tehnică pentru Pajurei nr. 13, ceea ce a permis ca discuția despre acest imobil să se poarte direct cu unul dintre oamenii implicați în evaluarea situației sale.
În cazul Pajurei nr. 13, dezbaterea a permis inclusiv clarificarea faptului că demolarea nu trebuie privită ca singura variantă posibilă și că pot fi analizate și alte soluții pentru intervenția asupra clădirii. În același timp, Primăria Sectorului 1 a prezentat randări pentru Piața Pajura și conceptul avut în vedere pentru reabilitarea Școlii 178.
În cazul Școlii 178 există și un element pe care îl considerăm important pentru modul în care ar trebui să funcționeze consultarea publică. În octombrie anul trecut, Asociația Tineri Pentru Unu a participat, alături de Urbanize Hub, la o dezbatere organizată în cartier privind viitorul școlii. Recomandările formulate atunci de noi și de ceilalți participanți au fost preluate în procesul de dezvoltare a conceptului, iar propunerea prezentată ulterior de Urbanize Hub a fost în acord cu ceea ce fusese exprimat în cadrul consultării. Pentru noi, acesta este un exemplu concret că participarea comunității poate produce un rezultat relevant atunci când recomandările oamenilor sunt ascultate și integrate în proiect.
În ceea ce privește spațiile verzi, dezbaterea a produs însă cea mai importantă schimbare. Primarul Sectorului 1 a recunoscut public că administrația a greșit în privința comunicării cu locuitorii. Potrivit relatărilor de la momentul respectiv, George Tuță a declarat că „am greșit, îmi cer scuze că am greșit, comunicarea a lăsat de dorit” și a anunțat că lucrările vor fi monitorizate. HotNews - despre dezbaterea din Pajura și poziția primarului
La solicitarea locuitorilor, administrația a acceptat și păstrarea gardurilor vii care nu fuseseră încă eliminate. Acest lucru a fost ulterior confirmat prin documentul oficial transmis pe 19 august, care precizează că lucrările nu vor fi extinse în zone noi.
În ceea ce privește suprafețele asupra cărora s-a intervenit deja, administrația a transmis că acestea vor fi reevaluate în primăvară. Acolo unde situația din teren va permite, se va urmări revenirea la o vegetație mai bogată, printr-o combinație de soluții de vegetație. Nu putem pretinde că vegetația matură poate fi refăcută peste noapte și nici că fiecare intervenție poate fi anulată imediat. Putem însă spune că extinderea lucrărilor a fost oprită, iar pentru zonele deja afectate există acum un angajament de reevaluare.
Acesta este rezultatul concret al demersului nostru.
În același timp, considerăm că această reușită nu aparține exclusiv Asociației Tineri Pentru Unu. Noi am contribuit decisiv la crearea cadrului în care această discuție a putut avea loc, am susținut demersurile locuitorilor și am insistat ca administrația să vină la aceeași masă cu oamenii direct afectați. Rezultatul a fost însă posibil datorită unei comunități care a ales să se implice.
Un rol important l-a avut Carmen Săndulescu, una dintre persoanele active civic din Pajura, care a inițiat la rândul său demersuri pentru apărarea spațiilor verzi și pe care Asociația Tineri Pentru Unu le-a sprijinit. Îi mulțumim pentru implicare și pentru faptul că a continuat să insiste pentru găsirea unei soluții. Le mulțumim, de asemenea, reprezentanților clubului de Karate din Pajurei nr. 13, reprezentanților Școlii 178 și tuturor oamenilor din cartier care au ales să se implice, fie prin sesizări și petiții, fie prin participarea la întâlniri și dezbateri, fie prin strângerea de semnături pentru cauzele importante ale comunității.
O comunitate funcționează atunci când există oameni dispuși să își asume responsabilitatea pentru locul în care trăiesc. Acești oameni nu au nevoie de funcții politice și nici de o poziție oficială pentru a contribui la schimbare. Au nevoie de informație, de acces la administrație și de un spațiu în care să poată vorbi liber.
Tocmai de aceea vrem să vorbim și despre ceea ce s-a întâmplat în mediul online în timpul acestui demers. Într-un grup de cartier administrat de o persoană cu un trecut politic în PSD, postările și invitațiile referitoare la dezbaterea publică au fost șterse, iar ulterior comunicările despre rezultatele întâlnirii au fost respinse. Au fost respinse inclusiv comentarii prin care locuitorii ne felicitau pentru rezultatul obținut.
Nu ignorăm aceste lucruri și nu considerăm că ele trebuie normalizate. Atunci când un demers civic este prezentat comunității în mod public, oamenii trebuie să aibă posibilitatea să îl cunoască, să îl analizeze și să decidă singuri dacă vor să participe. Cenzurarea informației într-un spațiu care pretinde că reprezintă o comunitate nu face decât să îi priveze pe membrii acelei comunități de posibilitatea de a-și forma propria opinie.
Le mulțumim, așadar, și celor care au încercat să împiedice acest demers. Ne-au arătat încă o dată cât de important este ca societatea civilă să existe și să nu renunțe atunci când apar obstacole. Ne-au arătat și cât de ușor pot fi confundate interesele comunității cu interesele politice de moment.
Noi alegem însă să răspundem prin implicare, nu prin același tip de conflict.
Puteți fi parte din demersurile noastre oricând. Este suficient să lăsați deoparte jocurile politice și să înțelegeți că o comunitate nu poate fi controlată la nesfârșit din spatele unui ecran. Oamenii se întâlnesc, discută, verifică informațiile, își formează propriile opinii și, atunci când este nevoie, se implică.
Pentru noi, acesta este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-a demonstrat dezbaterea din 22 iulie.
Nu vrem să construim o comunitate împotriva cuiva. Nu vrem să transformăm fiecare problemă administrativă într-un conflict politic și nu vrem ca societatea civilă să devină un instrument electoral pentru vreun partid. Vrem să construim o comunitate în care nimeni să nu mai poată decide în locul oamenilor fără să îi asculte.
Aceasta este, pentru noi, democrația locală, iar rezultatul din Pajura arată că ea poate funcționa. Când oamenii se implică, iar administrația este dispusă să asculte și când societatea civilă își face treaba, o problemă care părea că se îndreaptă inevitabil într-o singură direcție poate fi întoarsă prin dialog și argumente.
Pentru Asociația Tineri Pentru Unu, această experiență nu înseamnă încheierea unui demers, ci începutul unei responsabilități mai mari. Vom continua să monitorizăm situația din Cartierul Pajura, vom urmări modul în care sunt respectate angajamentele asumate și vom reveni asupra situației spațiilor verzi în primăvară, când administrația a anunțat că va reevalua intervențiile deja realizate.
Vom continua, de asemenea, să monitorizăm problemele din întreg Sectorul 1 și să reprezentăm interesele copiilor și tinerilor din comunitate. Dacă aveți o problemă care afectează cartierul sau comunitatea în care locuiți, ne puteți scrie. Vom încerca să o înțelegem, să o documentăm și, împreună cu dumneavoastră, să găsim soluții pe care să le ducem mai departe către administrație.
Aceasta este munca societății civile. Nu este întotdeauna simplă, nu este întotdeauna comodă și, de multe ori, nu produce rezultate peste noapte, însă atunci când oamenii aleg însă să se implice și să nu renunțe, schimbarea devine posibilă.